Meningita, pericolul acestei veri

Copiii mici şi sugarii sunt victimele cele mai frecvente ale meningitei virale provocate de enterovirusuri. Această boală apare din cauza unor virusuri care trăiesc în intestin, dar care pot provoca boala atunci când sunt transmise de la o persoană la alta prin intermediul alimnetelor, apei sau a obiectelor contaminate.

Pe de altă parte, meningita bacteriană este provocată de una dintre bacteriile Streptococcus pneumoniae sau Neisseria meningitidis, care trăiesc la nivelul nasului şi a gâtului. Ele pot provoca boala dacă pătrund în circulaţia sanguină, de unde ajung în lichidul cefalorahidian sau la ţesuturile care înconjoară creierul şi măduva spinării. Aceste bacterii mai pot fi transmise de la o persoană la alta prin intermediul salivei sau a secreţiilor nazale infectate.

Simptome:

  • febră
  • durere de cap severă şi persistentă
  • vărsături
  • gât înţepenit şi dureros, durere a gâtului când încercaţi să atingeţi pieptul cu bărbia
  • stare de confuzie, nivel scăzut de lucididate şi conştiinţă
  • convulsii
  • oboseală
  • dureri musculare
  • slăbiciune generală
  • dureri ale ochilor la lumina puternic, sensibilitate vizuală
  • ameţeală

La sugari, meningita se manifestă prin febră, o stare de iritabilitate generală, scăderea poftei de mâncare, erupţie cutranată, vărsături, ţipete, pete uşor umflate la nivelul capului din pricina plânsului.
Copiii mici care se îmbolnăvesc cu meningită prezintă simptomele gripei, tusei sau tulburări de respiraţie.

Răspândirea bolii

Meningita se poate transmite de la o persoană la alta în timpul naşterii, prin intermediul materiilor fecale, prin tuse sau strănut, prin sărut, contact sexual sau prin contactul cu sânge infectat.

Meningita virală este mai frecventă spre sfârşitul verii şi începutul toamnei. În cazurile uşoare, tratamentul se poate face acasă, iar vindecarea durează două săptămâni.

Simptome ca oboseala, ameţeala pot să dureze câteva luni bune după vindecare, la anumite persoane.

Meningita bacteriană apare cel mai adesea la sfârşitul iernii până la începutul primăverii, fiind mult mai periculoasă decât meningita virală. Acest tip de meningită dă complicaţii serioase, care pot ameninţa viaţa bolnavului.
Simtomele bolii apar brusc şi durează cel puţin 2-3 săptămâni. Este obligatorie spitalizarea şi tratamentul cu antibiotice.

Riscul de deces în cazul meningitei bacteriene apare la:

  • nou-născuţi şi copii mici
  • persoane cu sistemul imunitar slăbit
  • vârstnicii cu afecţiuni cronice
  • persoanele care nu s-au prezentat la medici la primele simptome
  • adulţii peste 50 de ani
  • cei care au convulsii în primele 24 de ore de boală
  • persoanele care sunt în comă la internarea în spital
  • sunt în stare de şoc
  • nu pot respira fără ajutorul aparatelor medicale

Factori de risc
Bărbaţii sunt mai predispuşi la îmbolnăvire decât femeile. Sunt supuşi riscului de îmbolnăvire în special sugarii, copiii mici şi vârsticii, persoanele care trăiesc în tabere, şcoli, cămine, internate, grădiniţe.
Persoanele care trăiesc în vecinătatea insectelor şi rozătoareşlor, cele care nu sunt imunizate împotriva oreionului, Haemophilus influenzae, copiii sub doi ani care nu au fost vaccinaţi antipneumococic , vârsticii care nu au fost vaccinaţi împotriva Streptococcus pneumoniae, persoanele cu o stare de sănătate precară, bolnavii cronici, cele care recurg la dializă, persoane care prezintă tot felul de infecţii sau care au mai făcut meningită în trecut.

Ce putem face?
Pentru a ne proteja de eventualitatea izbucnirii unei epidemii de meningită virală în această perioadă, Ministerul Sănătăţii recomandă spălatul frecvent al mâinilor după folosirea toaletei şi înainte de a servi masa; consumul de apă potabilă, din surse sigure, eventual fierberea apei; spălarea temeinică a fructelor şi legumelor; colectarea corespunzătoare a gunoiulşui menajer; evitarea scăldatului în locuri neamenajate; prezentarea la medic în cazul apariţiei febrei, cefaleei, vărsăturilor şi diareei.