Mesaj de eroare

Fişierul specificat public://field/image/cancer_mamar.png nu a putut fi copiat, pentru că nu există un fişier cu acest nume. Trebuie verificată corectitudinea numelui introdus.

Cancerul mamar se previne din adolescenţă

Cancerul mamar conţinuă să fie a doua cauză de deces prin cancer în ţările civilizate. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, unde se ştie că un stil de viaţă sănătos poate preveni 70-80% din îmbolnăviri, cancerul de sân a fost socotit întotdeauna o excepţie. Există foarte mulţi factori de risc ce duc la apariţia lui, care nu pot fi influenţaţi de deciziile noastre:

  • vârsta peste 50 de ani,
  • existenţa unor rude de sânge care au suferit de această boală,
  • preexistenţa unor boli ale sânului,
  • iradierea excesivă a glandei mamare,
  • pubertatea precoce (primul ciclu înainte de 12 ani),
  • debutul întarziat al menopauzei (dupa 55 ani),
  • vârsta de peste 30 de ani la naşterea primului copil sau absenţa copiilor,
  • absenţa alăptării,
  • folosirea pilulelor anticoncepţionale în ultimii 10 ani,
  • terapia de substituţie cu estrogen administrată mai mult de cinci ani în ultimii 10 ani.

La prima vedere nu prea rămâne loc de intervenţie prin corectarea stilului de viaţă.

Oare aşa să fie?

Deşi cancerul mamar este diagnosticat de regulă mai târziu în cursul vieţii, studiile arată ca el apare şi se dezvoltă pe parcursul unei vieţi întregi.

Recent s-a constatat ca obiceiurile practicate în adolescenţă pot influenţa semnificativ riscul de cancer mamar mai târziu în viaţă. Indiferent de localizare, cancerul este declanşat de unele alterări (mutaţii) ale ADN-ului din genele anumitor celule.

În timpul pubertăţii, nivelurile crescute de hormon estrogen duc la diviziuni rapide ale celulelor glandelor mamare.

Aceasta le face mai vulnerabile la alterări ale ADN-ului şi nu le dă răgazul să repare aceste stricăciuni înainte ca ele să devină permanente.

În plus, celulele glandelor mamare nu se maturizează complet decât după ce femeia duce la termen o sarcină.

Potrivit specialiştilor, celulele incomplet maturizate ale glandelor mamare fixează mult mai puternic carcinogenii (substanţe care cauzează cancer) şi nu sunt la fel de eficiente în repararea ADN-ului ca celulele mamare mature.

Cu cât o femeie începe să aibă ciclul menstrual mai devreme în cursul vieţii, cu atât va avea mai multe cicluri menstruale, ceea ce înseamnă o expunere totală la estrogen mai mare pe parcursul perioadei fertile a vieţii ei.

Unii cercetători au estimat chiar că o întarziere de doi ani în debutul menstruaţiei ar putea însemna o reducere cu 10% a riscului de cancer mamar mai tarziu! Fetele care fac sport au primul ciclu menstrual la o vârstă mai mare decât fetele sedentare.

Exerciţiile fizice regulate ar putea să scadă riscul de cancer de san şi prin întarirea sistemului imunitar. Un alt factor de care depinde vârsta debutului menstruaţiei este consumul de carne şi ouă: cu cât ingestia acestor alimente de origine animală este mai mare, cu atat vârsta menarhai (primului ciclu) scade.

Pe de altă parte, deşi debutul precoce al menstruaţiei este un factor de risc recunoscut pentru cancerul mamar, încercarea de a-l preveni prin cure severe de slăbire sau exerciţii fizice excesive nu este înţeleaptă.

Aceste metode pot duce la pierderi masive de substanţa osoasă sau la declanşarea unor tulburări ale comportamentului alimentar.

Obiectivul trebuie să fie şi în acest caz un stil de viaţă sănătos, activ şi echilibrat, care să permită o dezvoltare normală.

Sunt prea puţine studii care au examinat impactul fumatului în adolescenţă ca factor de risc pentru cancerul mamar.

Cu toate acestea, carcinogenii din fumul de ţigară ajung în sângele fumătoarelor şi circulă prin tot corpul lor, putând fi deosebit de dăunători în cursul adolescenţei, când celulele glandelor mamare se divid întrun ritm accelerat.

Întrucât adolescentele sunt mai vulnerabile la alterarile ADN-ului care pot declanşa dezvoltarea cancerului mamar, ele ar trebui să nu neglijeze efectele protectoare ale unei diete cu multe fructe, legume şi cereale integrale.

Aceste alimente furnizează cantităţi generoase de vitamine antioxidante care contribuie la protejarea ADN-ului faţă de substanţele toxice, continând, în plus, o varietate de substanţe nutritive esenţiale pentru repararea ADN-ului. Compuşii fitochimici prezenţi în mod natural în aceste alimente stimulează enzimele care inactivează substanţele cancerigene înainte ca ele să apuce să provoace daune substanţiale.

Consumul de alcool a fost identificat drept unul din factorii de risc ai cancerului mamar la orice vârstă, deşi mecanismul exact prin care alcoolul creşte riscul acestui tip de cancer nu a putut fi clarificat încă.

S-ar putea ca alcoolul, prin efectul sau de creştere a nivelului de estrogen, să facă celulele glandelor mamare mai susceptibile la mutaţii, sau să contribuie la creşterea riscului în alt mod, nedefinit înca.

Deocamdată nu se ştie cât de mult creşte riscul de cancer mamar ingestia de alcool la vârsta tânără, dar chiar şi aceste întrebări fără un răspuns definitiv reprezintă încă un motiv pentru care este foarte bine să-i încurajăm pe adolescenţi să evite alcoolul.