Energia electrică iscă un nou proces cu UE
Energia electrică iscă un nou proces cu UE

Energia electrică iscă un nou proces cu UE

România trebuie să producă 33 la sută din energia electrică din surse regenerabile. Seceta, lipsa investiţiilor şi a producătorilor de energie regenerabilă au dus însă la scăderea producţiei de energie verde, şi aşa mult sub cotele impuse. Ţara noastră riscă un nou proces cu Uniunea Europeană.

România este ameninţată cu un proces în privinţa realizării cotei de energie produse din surse energetice regenerabile, potrivit lui Viorel Alicuş, purtător de cuvânt la Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei.

Nu se realizează cota, pentru că nu sunt destui producători, şi, dacă nu sunt, nu ai ce să faci,

spune Alicuş. Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 443/2003 modificată prin HG 958/2005, la articolul 3, alineatul 2 se arată că

ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul naţional brut de energie electrică urmează să ajungă la 33 la sută până în anul 2010,

ceea ce înseamnă un total de 21,4 Twh. În minus faţă de 2006 Potrivit Strategiei Energetice a României în perioada 2007-2020, publicată pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor, producţia de energie electrică în 2007 pentru consum intern este estimată la 60,7 TWh, în condiţiile în care în 2006 a fost de 58,99 Twh. Anul acesta, producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv hidro, este de 25,5 la sută din total.

Producţia de energie verde a scăzut faţă de 2006, când era de 28,4 la sută din întreg. Astfel, deşi ar fi fost normal ca ţara noastră să-şi majoreze producţia de energie verde pentru a asigura atingerea ţintei de 33 la sută, în fapt s-a produs exact invers. Viorel Alicuş a menţionat ca posibilă cauză, pe lângă secetă, şi faptul că producătorii de turbine pentru hidrocentrale şi ferme eoliene nu pot face faţă comenzilor. El a mai precizat că deocamdată, ţara noastră nu e pasibilă de amenzi, abia după 2010 apărând acest risc. În 2015 ar trebui ca energia verde să fie 35 la sută din consum, iar în 2020 de 38 la sută. Pentru anul 2007 este prognozată o producţie de 392.451 de MWh de energie din surse regenerabile, din care numai 1 la sută provine din surse eoliene şi 99 la sută din capacităţi hidro. Consumul naţional de energie electrică a crescut cu 7 la sută în luna iulie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 6.552 MWh, şi cu 15 la sută faţă de anul 2005, ca urmare a temperaturilor ridicate.

Media orară a consumului de electricitate în luna iulie anul trecut s-a ridicat la 6.097 MWh, în timp ce valoarea pentru luna iulie 2005 s-a cifrat la 5.652 MWh, potrivit datelor Dispecerului Energetic Naţional.. Utilizarea aparatelor de aer condiţionat adaugă un surplus de consum de circa 300-400 MWh, iar pentru irigaţii se folosesc suplimentar circa 100 MWh. Statul român a implementat Directiva 2001/77/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind promovarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaţa internă. Astfel, pentru fiecare MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile, producătorii primesc un certificat verde, care poate fi tranzacţionat separat, pe piaţa certificatelor verzi sau cea a contractelor bilaterale.

De aceste certificate beneficiază producătorii care folosesc energia eoliană, solară, geotermală, biomasă, a valurilor, precum şi hidrogen produs din surse regenerabile. Pe lângă acestea mai sunt date certificate verzi şi pentru energia produsă în centrale hidro cu putere mai mică sau egală de 10 MW, puse în funcţiune sau modernizate începând cu 2004. În 2006, numărul de producători de energie verde era de 23, dintre care şase au primit certificate verzi.

Se lucrează la capacitate mai mică Potrivit OPCOM, unde se comercializează aceste certificate, în tot anul 2006 au fost emise de către Transelectrica 22.745 de certificate verzi, în vreme ce anul acesta au fost emise până acum numai 14.160. Ceea ce înseamnă o scădere de 33 la sută, în condiţiile în care cota de certificate verzi pe care furnizorii de energie trebuie să le achiziţioneze a crescut.

Legislaţia spune că furnizorii de energie către consumatorii finali trebuie să cumpere începând din 2005 şi până în 2012 certificate verzi: 0,7 la sută pentru anul 2005, 2,22 la sută pentru anul 2006, 3,74 la sută pentru anul 2007, 5,26 la sută pentru anul 2008, 6,78 la sută pentru anul 2009 şi 8,3 la sută pentru perioada 2010-2012.

Hidroelectrica a primit cele mai multe certificate, având 91,7 la sută din piaţă. Şi cota de certificate verzi este pusă în pericol, deoarece Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, a precizat recent că în ultimele luni Hidroelectrica a lucrat la capacitate mai mică pentru a înmagazinat energia, ajungând la o rezervă de 1,8 TWh. Traian Oprea, directorul general al companiei, a declarat că Hidroelectrica şi-a realizat norma, iar ceea ce a avut în plus a fost scos pe piaţă. Preţul unui certificat verde variază între 24 şi 42 euro. Preţul minim este impus pentru a proteja producătorii, iar cel maxim pentru protecţia consumatorilor, pentru ca preţul energiei electrice să nu se scumpească.

Emisia de bioxid de carbon evitată prin producerea de energie verde care a beneficiat de sistemul de sprijin a fost de 12,442 milioane tone.

Sistemul de certificate verzi este folosit în mai multe state din Uniunea Europeană: Belgia, Italia, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Polonia şi Bulgaria. În general, obligaţia de cumpărare a certificatelor este la furnizori, excepţie făcând Suedia şi Olanda, unde obligaţia este pusă la consumatori, şi Italia, unde obligaţia este la producători.

Cu excepţia Italiei, în toate ţările care utilizează sistemul certificatelor verzi, preţul acestora variază între valori minime şi/sau maxime prestabilite.

Preţul mediu anual de tranzacţionare al unui certificat variază între 25 de euro în Suedia şi 103 euro în Belgia, regiunea Valonia. În Italia, preţul mediu al unui astfel de certificat a crescut continu începând de la 98,9 euro în anul 2003 până la 139,1 euro în anul 2006. Cu excepţia Angliei, unde nu este permis comerţul internaţional cu certificate, în rest, este permis comerţul regional în Belgia, importul în Italia şi Olanda şi exportul în Suedia. Este considerată energie „verde” sau regenerabilă energia hidro, eoliană, solară, geotermală, biomasă, a valurilor, precum şi hidrogen produs din surse regenerabile. Gergely Olosz, preşedintele ANRE, a precizat că:

nu există deocamdată proiecte de a trece energia nucleară printre cele verzi.

În acelaşi timp, Olosz nu vede ca o contradicţie liberalizarea pieţei energetice europene şi faptul că producătorii nu pot exporta certificatele verzi decât după realizarea ţintei naţionale.

El a argumentat că înainte de toate, ţara noastră trebuie să îşi respecte angajamentele europene, iar ţara noastră are o ţintă mare de atins. Oficialul a recunoscut însă că se pot face de trei ori mai mulţi bani prin vinderea certificatelor în UE, dar ANRE are ca prioritate obligaţiile externe. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern iniţiat de ANRE, din 2008 se vor acorda trei certificate verzi pentru un MWh produs de cei care utilizează energia solară, iar pentru folosirea energiei apei în hidrocentrale cu putere mai mică sau egală cu 10 MW se va acorda un certificat la fiecare 2 MW livraţi.

Potrivit proiectului, după 2010, furnizorii vor putea importa certificate de pe piaţa europeană de profil, iar producătorii le pot exporta, dar numai după realizarea ţintei naţionale.