Moţiunea tomnatică - Vasile Blaga
Moţiunea tomnatică - Călin Popescu Tăriceanu

Moţiunea tomnatică

Începutul anului politic din această toamnă va fi unul dintre cele mai zbuciumate din ultimi ani. Guvernul Tăriceanu va fi supus unui test anunţat de mult de cei din tabăra PSD: moţinea de cenzură. Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis luni cu doar o abţinere, aparţinând lui Ioan Rus, introducerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Tăriceanu la începutul sesiunii parlamentare din toamnă.

Comitetul Executiv al PSD s-a reunit luni pentru a oficializa decizia luată acum două săptămâni la Bran privind iniţierea unei moţiuni de cenzură şi pentru a stabili candidaţii de pe poziţiile eligibile pentru euroalegeri. PSD va depune moţiunea de cenzură până pe 10 septembrie cel târziu, liderul social-democraţilor, Mircea Geoană, anunţând la finalul şedinţei, ce a durat aproape opt ore, că partidul este dispus să participe la formarea unui nou guvern, dar că va vota împotriva oricărui guvern de dreapta. Geoană a mai spus că au fost luate măsuri de disciplină privin votul în Parlament, asigurând că toţi cei 147 de senatori şi deputaţi social-democraţi vor vota în favoarea moţiunii.

PSD - program de guvernare
Liderii partidului au obţinut acordul CEX să iniţeze consultări transparente cu toate partidele, precum şi cu preşedintele Traian Băsescu, pentru constituirea unei majorităţi parlamentare şi a unui program de guvernare. În situaţia în care PSD va ajunge să formeze Guvernul, socialdemocraţii au hotărât ca Mircea Geoană, în calitate de preşedinte al partidului, să fie candidatul la funcţia de premier.

Liderul PSD a precizat că pesediştii sunt dispuşi să participe la formarea unui nou guvern şi să sprijine doar un Executiv care va pune în practică priorităţile sociale ale României. Pe de altă parte, Geoană a spus că, dacă negocierile politice nu vor duce la formarea unei majorităţi stabile, care să fie agreată şi de PSD, atunci soluţia o constituie alegerile anticipate, care nu vor putea fi însă organizate pe baza votului uninominal. “Ne vom opune în mod constant atacurilor, care continuă de prea mult timp la adresa lui Ion Iliescu şi a altor lideri. Prin atacurile împotriva liderilor noştri se încearcă un atac la adresa PSD”, a arătat Geoană.

Cât priveşte alegerile pentru PE, membrii CEX au stabilit primii patru candidaţi de pe lista PSD: Titus Corlăţean, Victor Ponta, Adrian Severin şi Vasile Puşcaş. Ordinea finală a listei va fi stabilită în următoarele două săptămâni, o dată cu completarea întregii liste, până la poziţia 35. PSD şi-a propus să obţină 10-12 mandate la alegerile pentru PE, după cum a declarat Geoană. Iniţial, PSD stabilise ca una din primele cinci poziţii să fie ocupate de Cristian Diaconescu, acesta refuzând însă să candideze la PE din

motive personale

care nu-i permiteau să se implice în Moţiunea tomnatică campania electorală. Cei patru au fost aleşi de pesedişti în urma unui sondaj referitor la popularitatea potenţialilor
candidaţi ai PSD, şi în urma unor întâlniri la vârful partidului, care au avut loc atât duminică, cât şi ieri dimineaţă înainte de CEX. Totodată, Geoană a anunţat că PSD este dispus să includă în lista de candidaţi un tânăr neafiliat politic, selectat în urma unui concurs specific cu teme legate de PE, jurizat de mai multe ONG-uri. Liderul PD, Emil Boc, a declarat luni că, în cazul moţiunii de cenzură a PSD, formaţiunea se va comporta ca partid de opoziţie.

Ei vând pielea ursului din pădure. Vrem să vedem ursul, adică moţiunea, şi apoi discutăm. Deocamdată, ursul se plimbă liniştit prin Carpaţi, alături de PNL. Moţiunile se depun la Parlament şi nu se anunţă nici de la Botoşani, Bucureşti sau din altă parte,

a mai declarat liderul democrat.

La rândul său, secretarul general al partidului, Vasile Blaga, a precizat că PD nu şia schimbat poziţia cu privire la orice moţiune de cenzură care să conducă la căderea actualului Guvern, condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Nu am luat oficial o decizie, dar nu ne-am schimbat poziţia. Desigur, ne vom uita pe textul moţiunii, dar vom vota orice moţiune împotriva actualului guvern,

a menţionat Blaga.

Contestaţie la CNI
Reprezentanţi ai PNL şi PSD ar putea ataca la Curtea Constituţională existenţa şi funcţionarea Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI), cel puţin în forma de organizare susţinută de preşedintele Traian Băsescu.

Motivul principal pentru care cele două formaţiuni vor să conteste constituţionalitatea Comunităţii Naţionale de Informaţii văzută de Traian Băsescu drept un integrator al informaţiilor transmise de serviciile speciale este că Parlamentul, prin comisiile sale de specialitate, nu are nici un fel de control asupra CNI.

Surse parlamentare au declarat, pentru că, în actuala organizare, CNI şi-ar suprapune atribuţiile cu acelea ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), fapt ce ar întări ipoteza potrivit căreia preşedintele României ar încerca să-şi subordoneze în totalitate, fără pericolul de a fi încurcat în acest demers de reprezentanţii partidelor politice, serviciile speciale.

O surpriză neplăcută, care i-ar putea fi făcută cât se poate de repede lui Traian Băsescu, este amputarea drastică, în comisiile parlamentare de specialitate, pe fondul dezbaterilor generate de promisa introducere a moţiunii de cenzură, printr-un compromis PNL-PSD, a atribuţiilor CNI existente în proiectele legilor siguranţei naţionale.

Povestea înfiinţării CNI apare după eliberarea ziariştilor răpiţi în Irak acum doi ani, când preşedintele Băsescu a anunţat că

se simte nevoia creării unei Comunităţi de informaţii,

cheia funcţionării acesteia fiind direcţionarea serviciilor secrete în culegerea de informaţii, astfel încât acestea să nu ajungă în slujba unui partid, unui grup de interese sau unui om politic.

Astfel, CNI a fost înfiinţată în cadrul CSAT printr-o hotărâre luată de Consiliu la sfârşitul lui noiembrie 2005. Rolul acesteia era de a primi informaţiile furnizate de la serviciile secrete componente ale CNI: SRI, SIE, DGIA (din Ministerul Apărării) şi DGIPI din Ministerul de Interne.

Încă de la anunţul privind înfiinţarea CNI au fost voci care au contestat-o, principala nemulţumire fiind legată de faptul că această structură nu se află sub control parlamentar, şi mai puţin utilitatea ei.

Preşedintele a replicat însă că serviciile secrete fac parte din acele structuri de putere ale statului care adesea lucrează nevăzut, iar lipsa lor de transparenţă generează şi suspiciuni.

Criticile la adresa CNI au fost reluate cu prilejul fugii din ţară a sirianului Omar Hayssam, considerat principalul vinovat în dosarul ziariştilor răpiţi în Irak.

Marius Oprea, consilierul primuluiministru pe probleme de securitate, declara atunci că CNI – ca sistem menit să integreze informaţiile şi să asigure colaborarea între serviciile secrete de informaţii – poartă răspunderea pentru situaţia generată de dispariţia lui Omar Hayssam.