În Italia şi în Spania, învăţământul este gratuit, iar accesul la studii pentru copiii imigranţilor este foarte uşor. Rezultate slabe la şcoală, depresii, sinucideri – dramele copiilor pe care părinţii plecaţi la muncă în străinătate i-au lăsat acasă singuri, în grija unor bunici neputincioşi, a unor rude sau a prietenilor. O soluţie ar fi ca aceşti copii să fie luaţi în Italia sau în Spania, locuri în care au plecat să muncească cei mai mulţi români (un milion înregistraţi legal şi încă cel puţin pe atât ilegali). Copiii imigranţilor au exact aceleaşi drepturi precum cei italieni sau spanioli.

Pentru ca un copil să fie înscris la şcoală, părinţii nici nu trebuie să locuiască legal în Italia. Legea îi obligă pe operatorii şcolari să nu denunţe situaţia de neregularitate a unui elev străin.

Românii care hotărăsc să-şi ia copiii cu ei în Italia trebuie să ştie că îi pot înscrie pe aceştia la şcoală indiferent de perioada din an în care se află. Pe lângă actele de identitate, ideal, dar nu obligatoriu, este ca elevul să aducă din România foaie matricolă de la instituţia de învăţământ în care a studiat. Lipsa acestui document nu împiedică în nici un fel înscrierea la şcoală.

Este de ajuns ca unul dintre părinţi să dea o declaraţie, în care să menţioneze ce a studiat copilul.

Copiii care nu ştiu deloc limba italiană pot fi înscrişi într-o clasă precedentă.

În Italia, învăţământul este gratuit pentru toţi cei care au sub 18 ani. La înscriere se plăteşte o taxă modică. Există posibilitatea obţinerii unor scutiri şi facilităţi în cazul unor venituri familiale scăzute (o categorie pentru sub 5.200 de euro pe an şi una pentru sub 13.000 de euro pe an).

Imigranţii care vor să-şi înscrie copiii la şcoală ar trebui să aducă din Româia şi un certificat medical cu vaccinările.

Şcoala însă este obligată să-l înscrie pe elev şi fără acest document, cu simplul aviz al medicului şcolar. Elevii care nu cunosc italiana au la dispoziţe, gratuit, cursuri organizate în centre speciale.

Contra cost, elevii pot beneficia şi de masă la şcoală. Şi aici există scutiri şi facilităţi pentru elevii cu venituri mici. Nici pentru cei care vor să-şi înscrie copiii la şcoală sau la grădiniţă în Spania nu e mare bătaie de cap. Părinţii nu trebuie să locuiască legal în această ţară pentru ca minorii să fie înscrişi la studii. Învăţământul este obligatoriu şi gratuit pentru toate persoanele cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani. Tot gratuit e şi pentru cei care au 17 şi 18 ani, dar nu mai e şi obligatoriu. Înscrierea copiilor în clase se face în funcţie de vârsta lor, dar şi de nivelul de cunoştinţe, evaluat de profesori. Nici în Spania nu e obligatorie foaia matricolă din România sau fişa de vaccinări, dar este bine ca acestea să existe. Înscrierea elevului se poate face în orice moment al anului. Copiii imigranţilor din Spania şi din Italia vor avea parte din acest an de cursuri în română, potrivit unui proiect al Ministerului Educaţiei, aprobat în această săptămână. Ministerul va asigura manualele şi materialul didactic.

Pentru predare vor fi angajaţi pentru învăţământul primar absolvenţi de liceu pedagogic, iar pentru cel gimnazial – absolvenţi cu licenţă, de preferinţă din rândul comunităţilor de români.

Unde nu vor fi găsiţi profesori vor fi trimişi unii din ţară. Au fost identificaţi 20.000 de elevi români înscrişi în şcolile spaniole din regiunile Castillia La Mancha, Comunidad de Madrid şi Catalunya şi 400 de elevi români înscrişi în şcolile italiene din regiunile Lazio, Piemonte şi Veneto.

În Italia, şcoala este obligatorie de la 6 la 14 ani şi cuprinde: cinci ani de şcoală primară (elementară); trei ani de şcoală secundară de gradul întâi (şcoală medie).

Parcursul şcolar în Italia este organizat astfel: de la 3 luni la 3 ani (neobligatorie) creşa; de la 3 la 5 ani (neobligatorie) grădiniţa (şcoala maternă); de la 6 la 10 ani (obligatorie) şcoala primară; de la 11 la 14 ani (obligatorie) şcoala secundară de gradul întâi (şcoala medie); de la 14 la 18/19 ani (neobligatorie) şcoala secundară de gradul al doilea (şcoala superioară).

În ultimele luni, sute de copiii, în special din zona Moldovei, au făcut cereri pentru a se transfera la unităţi de învăţământ din Italia sau din Spania, unde lucrează părinţii lor.

Numărul de cereri este deja unul record şi în mod sigur va creşte o dată cu venirea părinţilor în România, pentru concediul de vară.

Profesorii români spun că, în general, copiii care merg să studieze în Italia sau în Spania sunt mult mai bine pregătiţi decât cere programa acestor ţări la vârsta lor. De aceea, de obicei ajung să fie înscrişi cu o clasă sau două peste cea în care au studiat în ţară.

Tinerii care au început facultatea nu mai cred în promisiunile politicienilor. La absolvire, ei preferă locuri de muncă sigure, peste hotare. Deşi avem aproape 100 de universităţi de stat şi particulare acreditate, puţine sunt specializările care îi mai atrag pe tineri.

România scoate anual 200.000 de absolvenţi de facultate, de la viitori avocaţi la economişti, doctori sau ingineri. Ei se trezesc pe piaţa muncii, în căutarea unor slujbe care nu prea au legătură cu ceea ce li s-a predat la cursuri, în cei trei sau patru ani de studii.

De aceea, tot mai mulţi candidaţi se orientează spre specializări care să le ofere, pe lângă un job bine plătit la absolvire, posibilitatea emigrării în scopuri profesionale. În acelaşi timp, statul, prin vocile demnitarilor prezenţi la deschiderile festive, le promit slujbe, locuri de cazare în cămine şi calificari. În ceea ce priveşte învăţământul medical, acesta supravieţuieşte şi ar putea redeveni un domeniu la modă, după cum spune Florian Popa, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.

Viitorii medici vor trata însă pacienţii altor state din Europa, care îi pot plăti decent. Acelaşi lucru se va întampla şi cu inginerii, vânaţi deopotrivă de firmele străine care vin în România, dar şi de cele de peste hotare.

Politehnica, universitatea care te scoate salariat
Viitorii ingineri concurează acum câte trei sau chiar patru pe un loc la Automatică şi Calculatoare, Energetică ori Electronică pentru o slujbă bănoasă, dar şi datorită pasiunii pentru computere.

Ei aleg Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB), însă, şi pentru şansa de a avea, la sfârşitul universităţii, posibilitatea de a pleca peste graniţe, să muncească pe salarii mult mai mari.

Primul-ministru, care a participat la festivităţile de deschidere ale anului şcolar la UPB, le-a spus studenţilor că

„România are nevoie de forţă de muncă şi că firmele îi vor racola de pe băncile şcolii”.

Universitatea Politehnică din Bucureşti are în acest an aproximativ 25.000 de studenţi şi masteranzi, după cum spune rectorul Ecaterina Andronescu.

În condiţiile în care, înainte de 1989, când Politehnica era la mare căutare, erau în jur de 30.000 de studenţi.

Lângă tabelele pe care sunt trecute comisiile pentru lucrările de diplomă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, se află un anunţ al Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sector 1:

„În atenţia absolvenţilor promoţiei 2007, pentru a beneficia de ajutor de somaj...”.

Altfel, începe anul universitar 2007-2008, al 150-lea pentru învăţământul medical. Din aproximativ 60 de colegi, câte are Maria Popescu - studenta în anul VI la Medicină - cam 20 vor să profeseze prin alte ţări. Unii vor Germania, Franţa, alţii Statele Unite. Ea a ales Italia.

„Abia aştept să termin. Totul depinde de examenul de rezidenţiat. Nu ştiu cum stau lucrurile cu echivalările, cu experienţa necesară. Aş vrea să fac bani în străinătate şi apoi să mă întorc în România”,

spune ea. Alexandru Sas, student în anul 4 la Medicină, a venit în prima zi a anului universitar pentru a se interesa de anumite probleme, adică o restanţă. Lucru de care tătăl său, medic, ar fi fost extrem de speriat în vremea facultăţii.

„Îmi spunea că dacă aveai restanţă în primul an nu puteai să treci în următorul. Acum trebuie să acumulezi un număr minim de credite. Şi concurenţa era mai mare”, spune studentul. Nu ar lăsa facultatea pentru nimic în lume. „E singura facultate la care am dat. Pe mine nu mă atrage deloc Politehnica, de exemplu. Cred că domeniul acesta să aibă un viitor mai bun: acum, majoritatea oamenilor buni pleacă în afară, dar va trebui că, în curând, să se facă ceva şi pentru a-i păstra”,

consideră băiatul.

Îşi aminteşte că, anul trecut, concurenţa a fost de 1,5-2 pentru un loc la facultatea sa. O altă studentă care a promovat vara aceasta examenul de admitere la Facutatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

Băsescu nu place sistemul de învăţământ
Preşedintele Traian Băsescu a împărţit pupături şi autografe studenţilor de la Universitatea

„Al.I. Cuza”

din Iaşi, pe care a numit-o

„nava amiral a universităţilor româneşti”.

În prezenţa ministrului educaţiei, Cristian Adomniţei, Traian Băsescu a atacat dur sistemul de învăţământ românesc, pe care l-a caracterizat drept

„prizonier al vechilor mentalităţi”.

„Plagiatul practicat de unii studenţi, dar şi de unii profesori, cumpărarea lucrărilor de licenţă, mită pentru promovarea examenelor sunt practici care caracterizează, din nefericire, o parte a învăţământului universitar românesc. Însă cine refuză corupţia la 18 ani o va refuza şi la 30 de ani”,

a declarat Traian Băsescu.

După ceremonia de la

„Cuza”,

Basescu a vizitat caminul de studenţi

„Akademos” şi grădiniţa „Junior”,

ambele inaugurate de curând şi aflate în administrarea Universităţii „Al.I. Cuza

Tăriceanu, dezamăgit de exodul tinerilor
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu i-a asigurat pe studenţii Universităţii Politehnice din Bucureşti, că guvernul va investi în continuare în învăţământ pentru ca ei să-şi găseasca un loc de muncă bine plătit în ţară.

„Mi-aş dori ca bursele să nu fie ca o măsura socială, ci stimulativa, pentru a va atrage la o învăţătură serioasă, profundă”,

a spus Tăriceanu. Premierul s-a arătat dezamagit de faptul că tot mai mulţi studenţi aleg să părăsească ţara pentru un job mai bine plătit.

„Realitatea este că, de multe ori, în străinătate nu reuşesc să-şi pună în valoare calităţile. Astăzi, în România, toţi absolvenţii de studii universitare pot să-şi găsească un loc de muncă excelent, bine plătit, unde să aibă şi satisfacţii de ordin profesional şi de ordin material”,

a adaugat premierul.